Daca as fi fost...

Daca as fi fost un anotimp mi-ar fi placut sa fiu iarna.

Daca as fi fost o luna mi-ar fi placut sa fiu decembrie.

Daca as fi fost o zi a saptamanii mi-ar fi placut sa fiu duminica.

Daca as fi fost o parte a zilei mi-ar fi placut sa fiu noaptea.

Daca as fi fost un animal marin mi-ar fi placut sa fiu delfin.

Daca as fi fost o personalitate istorica mi-ar fi placut sa fiu Cleopatra. 

Daca as fi fost un personaj de carte mi-ar fi placut sa fiu Scarlet O'Hara.

Daca as fi fost un animal de uscat mi-ar fi placut sa fiu cal.

Daca as fi fost o planeta mi-ar fi placut sa fiu Saturn.

Daca as fi fost o directie  mi-ar fi placut sa fiu inapoi.

Daca as fi fost un lichid  mi-ar fi placut sa fiu mercur.

Daca as fi fost o pasare  mi-ar fi placut sa fiu Phoenix.

Daca as fi fost o planta  mi-ar fi placut sa fiu menta.

Daca as fi fost un fenomen al naturii mi-ar fi placut sa fiu fulger.

Daca as fi fost un instrumest muzical  mi-ar fi placut sa fiu pian.

Daca as fi fost un drog mi-ar fi placut sa fiu LSD.

Daca as fi fost un cantec  mi-ar fi placut sa fiu Crazy- Aerosmith. 

Daca as fi fost un film mi-ar fi placut sa fiu Gone with the wind. 

Daca as fi fost un oras  mi-ar fi placut sa fiu Istanbul .

Daca as fi fost un gust  mi-ar fi placut sa fiu dulce-amarui.

Daca as fi fost un condiment  mi-ar fi placut sa fiu piper.

Daca as fi fost o aroma  mi-ar fi placut sa fiu rom.

Daca as fi fost o floare  mi-ar fi placut sa fiu orhidee.

Daca as fi fost un fruct  mi-ar fi placut sa fiu portocala.

Daca as fi fost o culoare  mi-ar fi placut sa fiu albastru.

Daca as fi fost un metal  mi-ar fi placut sa fiu argint.

Daca as fi fost un accesoriu  mi-ar fi placut sa fiu pantofi.

Daca as fi fost o expresie a fetei  mi-ar fi placut sa fiu zambet.

Daca as fi fost un sentiment  mi-ar fi placut sa fiu iubire.

Daca as fi fost o materie scolara  mi-ar fi placut sa fiu psihologie.

Daca as fi fost un personaj de desene animate  mi-ar fi placut sa fiu Belle( Frumoasa si bestia).

Daca as fi fost o forma geometrica  mi-ar fi placut sa fiu romb.

Daca as fi fost un numar  mi-ar fi placut sa fiu 10.

Daca as fi fost o masina  mi-ar fi placut sa fiu mercedes G.

Daca as fi fost o carte  mi-ar fi placut sa fiu Ingerii pacatelor.

Daca as fi fost un obiect vestimentar  mi-ar fi placut sa fiu pijama.

Daca as fi fost un desert  mi-ar fi placut sa fiu jeleu.

Tu, eu

                         



                     Nu stiu cum ai putut reusi sa te trezesti intr-o dimineata si sa uiti toate lucrurile legate de noi. Nu inteleg cum ai putut sterge cu buretele ani, luni, zile, doar deschizand ochii la prima ora din zi. Nu imi dau seama cum ai putut avea atata tarie de caracter incat nu ai raspuns la provocari. E ca si cand ai avut probleme de memorie si intr-o zi nu ai mai stiut sa ma iubesti. Azi nu mai sunt atat de sigura ca vreau sa vii  dar cu toate astea in fiecare noapte stau si ma gandesc cum ar fi sa te intorci.

              Te cunosc atat de bine, uneori cred ca mult mai bine decat pe mine. Iti stiu calitatile si defectele; de ele m-am indragostit. Iti place sa fii cel mai frecventat si stii foarte bine pe cine sa ademenesti inauntrul tau. In tine gasesti doar femei cu glezna fina de la care ai inceput povesti ce s-au infipt adanc in sufletele lor. Adori sa construiesti din cuvinte castelul oricarei relatii, peretii fiintei tale sunt ridicati din carti, doar asa poti gasi cuvintele perfecte pentru orice femeie. Preferi femeile ce merg hotarate si nu se imbraca mulat, ci in alb si negru, nu sunt rujate si pudrate ci doar limpezi si fragile la vedere deoarece nu sunt o prada usoara. Iti place sa vanezi cu tactica, tu poti iubi curat o femeie chiar si dupa ce ai obtinut-o cu maxima ticalosenie.
              Locuinta ta e extrem de interesanta, obsedeaza dupa ce o vizitezi, dar tu stii deja asta, te bazezi pe farmecul tau aplicabil pe aproape orice fiinta. Capcanele sufletului tau nu sunt puse doar pentru a te proteja, sunt acolo pentru a te face sa razi tembel de cele ce incearca sa le treaca si mai ales pentru a fi implorat pentru ajutor. Adori sa faci oamenii sa iti ceara ajutorul pentru ca stii cel mai bine ce mistuitoare e dependenta. Esti singurul ce detine cheia sufletului tau desi, iti aduci vag aminte ca ai mai avut o cheie pierduta pe undeva, in harmalaia ursitoarelor ce te-au gasit prea tarziu. Ai adus destule femei, pe care le-ai ales in treacat si nu ai avut timp sa le VEZI si te-au facut sa le iei inconsitient in brate, sa le urci pana in pragul sufletului tau; e  adevarat nu ai putut decshide usa dar le-ai oferit cea mai frumoasa perspectiva a ta. Unele au ramas indelungat acolo dupa ce te-ai hranit din ele, altele si-au last sufletul sa le tina locul deoarece erau ocupate cu moartea. 
              Eu m-am mutat din periferia unor idei preconcepute, am venit in centru atentiei tale pentru ca te-am simtit de la mare distanta. Nu am asteptat sa deschizi usa asa cum ar fi trebuit, m-am folosit de cheia primita de la ursitoare. Am mers razand pe sarma, m-am imprietenit cu orataniile din camera de zi si am urcat cu spatele drept, fara sa ma impiedic pe sacra alunecoasa datorita rasinilor curse din femeile pe care le-ai insemnat pe suflet cu fierul rosu. Te-am gasit in biblioteca, cautai cartea potrivita. Negasind-o te-ai ascuns in spatele mastii pe care orice femeie indragostita ti-ar fi dat-o jos cu usurinta.
              Nu am fost niciodata curioasa sa vad ce se afla in spatele masti tale, mi-am dat seama ca imi plac barbatii care par sa aiba niste raspunsuri, nu intrebari la care sa raspunde numai eu.
              Am plecat si asta nu pentru ca nu te iubeam, am vrut sa iti las timp sa iti fie dor de mine, eram ferm convinsa ca ma vei chema inapoi. As vrea sa iti pot spune ce se intampla acum cu mine dar mi-au secat toate cuvintele. As vrea sa vad toate valurile inspumate din ochii tai cum ma privesc pe furis dimineata cand ma imbrac pentru o noua zi, as vrea sa fii langa mine, ganduri sa-mi citesti, sa vezi cum aplic pe unghii culori vii, sa ma certi cand trec prin toate gropile de pe drum. Apropo, am auzit ca daca te uiti la ceas la fix te iubeste si atunci ma uit intruna la ceas crezand ca asa te aduc inapoi in viata mea. De cand am plecat ma duc la toate filmele noi crezand ca le voi uita pe cele vazute cu tine, chiar azi am vazut unul.
               Dar cel mai des imi mint prietenii si mai ales pe mine ca nu ma gandesc cateodata la tine, adevarul e ca nu pot face nimic fara sa nu ma gandesc la tine si singurul lucru care intradevar imi lipseste e sa nu imi fie dor de tine.

Zile ploioase

                           

                          Uneori lucrurile nu ies asa cum am vrea. Poate nu ne-am iubit atat de mult cum ziceam, poate nu ne-am respectat cum ar fi trebuit, poate ar fi fost mai bine sa ne deschidem unu  fata de celalalt, poate ar fi trebuit sa nu ne mintim atat. Au fost multe lucruri ce ne-au lipsit dar mereu am stiut sa radem. Am fost mai mult prieteni decat iubiti si poate nici macar prieteni. Cand ma gandesc la tine ma vad fericita, nu stiu de ce, ma amuza ideea de noi. Mereu am fost fericiti cand eram impreuna, fie ca iesam la o cafea ca amici fie ca ne certam ca 2 copii, noi zambeam. Imi face bine prezenta ta si imi lipsesti in unele zile. 
                  Imi lipsesti in zilele in care vreau sa fiu copil, in zilele in care am nevoi de nebunie. Imi e dor de ce aveam, imi e dor sa ne certam, imi e dor sa ne tachinam si sa nu ne pese decat de noi. 
                 Poate c-am fost si-am ramas un adult copil, si te rascolesc aiurea,complet inutil dar sunt doar niste raspunsuri dintr-o vreme uitata, am vrut sa stii, cum nu am stiut iubi!

Dupa miezul noptii

                  Azi mi-am amintit de tine. Nu de baiatul acela dulce ce imi spunea pe un biletel in trafic ca ma iubeste, ci de barbatul pe care nu ai vrut sa il vad. Mereu am stiut ca e ceva cu tine, pareai inocent dar diabolic, te comportai extraordinar dar vedeam in ochii tai cruzimea. Ochii tai m-au facut sa te vreau, intunericul pe care il camuflai in spatele zambetului copilaresc, puterea ta de a masca trecutul implacabil. Am vrut sa te vad pe tine, nu personajul de zi cu zi si am facut tot ce puteam face doar ca sa te enervez, sa te fac sa cedezi presiunii. Nu am reusit, m-ai iubit asa cum eram, fara sa stii k eu vroiam sa vad actorul. 

           Am reusit sa te fac sa clachezi intr-o seara, ma rugai sa incetez, sa ma calmez si sa nu te mai enervez pentru ca nu te mai puteai controla. Te vedeam cum te luptai cu tine, tremurai sub cuvintele mele si ai fi vrut sa reactionezi dar te-ai abtinut, mi-a placut sa te vad suferind si placandu-ti in acelasi timp. Erai speriat si credeai ca nu te voi mai iubi, ca imi va fi frica de tine si voi fugi. Ai gresit atat de mult ingerule, in clipa in care ti-ai pierdut mintiile si ai infipt mana in gatul meu aruncandu-ma peste canapelele din fata ale masinii, te-am iubit cu adevarat. Am vazut cum te-ai calmat uitandu-te in ochii mei, ti-ai gasit alinarea. As minti daca as spune ca nu mi-a fost frica, as fi fugit si m-as mai fi intors doar ca nu puteam scapa de mana ta. Cand te-am vazut cat e repede te-ai calmat si cat de trista a fost privirea ta am realizat ca nu pot fugi, eram mult prea atrasa de actorul meu. Nu am fost multumita cu secunda ta de rabufnire, vroiam mai mult dar tu mi-ai aratat cat de puternic esti. Am spus cuvinte dure in seara aceea doar ca eu sa te vad, stiu cat te-au durut si mai stiu ca as face-o iar si iar daca ar fi cazul. 

           Azi mi-am amintit de tine fara masca, azi mi-a fost dor de felul in care ne-am iubit in acea seara, azi as fi vrut sa te fac sa fi tu.

Noaptea tarziu

               Azi am simtit nevoia sa am grija de mine. Mi-am incretit cu atentie fiecare suvita de par, mi-am inmuiat corpul in uleiul cu parfum de trandafiri pe care l-am amplificat prin puternicul parfum, mi-am aranjat fiecare geana, rujul rosu mi-a conturat buzele, am ales cu mare atentie o rochie de culoarea abanosului pe care am asortat-o cu pantofii proaspat primiti cadou si am plecat. Unde nici eu nu stiu. M-am plimbat ore in sir aratand ca si cum as avea o intalnire prin micul oras. Le-as fi zambit tuturor doar ca nopate face ca orasul sa fie pustiu. Imi place sa merg ca o fantoma printre cladirile inalte, pe stradute inguste, sa vad ce nu ar trebuii vazut. Ma linisteste cand sunt doar eu si intregul oras. Imi dau seama ca nu sunt singura ce duce lipsa de locuitori. In seara asta am simtit ceva mult mai intens decat pana acum, nici macr ploaia nu m-a intors din drum. Am pasit dreapta, un picior in fata celuilalt si ecoul tocurilor inalte. Nimic nu mi-a atras atentia de la lacrimile mele. Am fost captiva intr-un spatiu intuecat si ud unde doar eu exist, nimic si nimeni altcineva. Doar iubirea lui ma gasea aici si doar ea era capabila sa ma faca sa ma intorc. Azi nici macr ea nu m-a cautat! 

Only words

                      








                         Sunt doar cuvinte stiu dar, sunt cuvinte spuse din suflet, sunt cuvinte ce nu le-am rostit pana acum pentru ca nu am simtit nevoia, nu au fost necesare. 
                         A trecut ceva vreme de cand nu am mai vorbit dar esti inca prezent in visele mele, in prezentul meu. Duminica ma intorceam de la mare, mi-am amintit discutia noastra, cum ne-am facut filmul nostru, cum le povesteam copiilor nostrii cat de mult ne iubeam si mai ales cum am fi fost la fel de indragostiti si peste 10 ani. Imi e atat de greu fara tine... Incerc sa ma prefac ca sunt bine, pun masca aia de bal pe care o am de la tine si imi ascund sentimentle in spatele ei. La suprafata ramane un zambet larg cu strungareata dar camd ajung acasa pierd masca. Pot fi eu, ma pot intoarce la durerea sufletului meu, la amintirea ta. Imi cufund fata in perna si incep sa visez. Iti simt atingerile, mangaierile, simt cum ma saruti incet pe tot corpul, cum ma alinti, iti aud vocea atat de calma si sigura, ma linisteste si imi da putere sa zambesc. Deschid ochii si te vad, esti aici, esti langa mine. Ma ti strans in brate si imi spui ca va fi bine, ca doar iubirea noastra conteaza. Ma saruti iar, simt cum intreg corpul vibreaza sub mainile tale, fiecare atingere imi creste temperature, inima imi bat din ce in ce mai repede ca si cand ar vrea sa iasa din pieptul meu, sa se mute la tine. Iti simt respiratia grea pe gatul meu, mainile mele iti cerceteaza fiecare parte a pielii, simt cum fiecare fibra musculara se incordeaza, iti simt corpul greu strivindu-ma, ma apasa cu o putere neobisnuita, mai mult psihica decat fizica, ma domini. Ma privesti in ochi si imi spui… nu aud, nu aud nimic. E o galagie asurzitoare. Te indeparteazi, nu te pot prinde, te pierd in abis. Se pierde in soneria ceasului desteptator. E dimineata. 
                         Acum trebuie sa o iau de la capat dar nu mai am putere, vreau sa te uit, vreau sa te am, vreau tot ce aveam impreuna.   

  "Ai fost si-o sa ramai mereu

Perioada mea de apogeu

Ai fost balsamul sufletului meu

Cu apelativul inger ma chemai mereu

Erai la mine -n viitor

Si eram sigur  ca asa mor

Spuneai mereu ca ma iubesti

Acum,doar cu amintiri ma mai hranesti

Eram persoana a 1 -a la plural

Acum sunt prima singular

Radeam cu tine zi de zi

Acum iti scriu doar poezi

Acum cand totul e tacut

Imi spun ca stiu ce-am de facut

Sa astept din nou in gara mea

Un tren cu care voi pleca"

Intrebari

                 

                        

                      Aseara ne-am vazut. Poate nu ar fi trebuit, pe mine una m-a durut prea tare privirea ochilor tai. Imi era mult prea dor de noi iar noi, nu cred ca mai exista. Sper din suflet sa nu fie asa pentru ca te vreau dar eu nu mai pot astepta. Timpu din clepsidra se scurge, nebunia zilnica ma face sa te uit, ignoranta ta ma indeparteaza. Luni plec. De tine depinde plecarea mea, nu stiu daca ne va mai lega ceva cand ma voi intoarce si spun asta cu lacrimi in ochi pentru ca ma doare. vreau sa nu ma lasi sa o fac, vreau sa iti pese ca ma pierzi si sa nu mai fi indiferent. Apropo, maine am fi facut 2 luni... Vreau sa stii ca azi sunt inca aici, inca imi e dor de tine, inca te iubesc, inca te astept. Dar oare cat o mai pot face?  

Noaptea

                    Si noaptea e cel mai greu...Eforturile zilnice de a-l tine departe de mintea ta nu isi mai au rostul, stii ca indiferent ce ai face e in gandurile tale. Totul incepe pe drum spre casa. Sunt obosita, epuizata si cu un dor de tot ce ma inconjoara care urla in mine a disperare. Ma uit la telefon, nimic de la el, i-as da mesaj dar, stiu ca doarme. Ii sterg unmarul in timp ce il repet in minte ca nu cumva sa-l fi uitat, si asta doar pentru a nu ma trezii in miez de noapte scriind sms-uri. Lacrimile incep a-ami invada ochii, purtand cu ele rimelul pe masca mea de bal. Doar rujul rosu imi da viata... Imi e atat de dor de el... Ma opreste politia...incredibi, o zi mai buna nu gaseau. Imi streg cu disperare fata manjita cu lacrimi de amor si incep a rade. Ajung acasa uimita de mine, cu usor e sa rad atunci cand mor in mine.

               Tot ce vreau e sa ma trezesc zambind si fara dor. Iau perna in brate si imi imaginez ca esti tu si vreau doar sa dorm. Dar cum sa dorm cand simt ca acum visez? Nu poate fi real nimic din ce se intampla, o gluma proasta. Reusesc sa adorm prin ganduri negre in cele din urma. Dimineata e alta povese, ma trezesc cu un chef nebun de viata care dureaza cam cat fumul de tigara, pana observ perna de langa mine neatinsa, am visat ca erai langa mine. Trebuia sa fie invers, sa ma trezesc plangand ce ai plecat iar tu, da fi acolo linistindu-ma. Nu mai pot respira de dorul tau. 

               Nu am facut bine dandu-ti un ultimatum, stiu asta, dar vreau sa imi aleg drumul pe care voi merge, e timpul ca eu sa uit sau sa iubesc. Ma distruge ce e acum intre noi, speranta asta care nu stiu daca e reala sau nu...

               Te iubesc mai mult decat iti poti tu imagina si vreau sa fi al meu si eu a ta, sa fim noi, asa ca in visul meu.        

           

Mă doare

Nu stiu ce e in sufletul tau acum dar mi-ar plăcea enorm de mult sa am măcar o idee. M-ai căutat in ultima perioada, întrebarea mea e "De ce?". Oare îți era dor de mine sau pur si simpLu doar sa vezi dacă sunt bine? Nu sunt bine, imi e dor de tine si as face orice sa îți vad ochii, sa mă iei in brate si sa imi dai puterea d care am nevoie in perioada asta. Erai sprijinul meu, faptul ca mă iubeai mă făcea sa mă dau jos din pat dimineața. Acum doar vointa si taria de caracter mă fac sa rad pentru alți căci inima imi plânge. Am nevoie de tine ca desertul de ploaie, pot supravietuii fara tine dar nu pot traii. Mă doare ca nu esti aici, mă bucur ca tie îți e mai bine, as fi vrut sa îți fie bine lângă mine. As muta mu tii din loc doar sa stiu ce ascunzi sub ei. As face orice sa aflu ce gandesti...

Inca ploua

                   
                  Inca ploua. Niciodata nu mi-a placut ploaia, e ca o batranica moracanoasa ce asteapta si pandeste sa iti invadeze sufletul. Te tine in casa, prizonier in propria-ti viata, aruncand in gandurile tale cele mai frumoase amintiri cu el. Si iti e atat de dor de el... e singurul ce ar putea sa o imbuneze. In doi ar fi soare in casa chiar daca afara ploua. Picaturile de apa ce lovesc geamul cu putere imi inlocuiesc lacrimile sufletului ce nu s-au oprit de cad a plecat. Si rad, si sunt bine, cerul plange in locul meu. Intr-o dimineata soarele imi va invada camera, luminanadu-mi viata. Azi inca ploua... 
       

Asteptand

   





                     Astept cu ochii pironiti pe ecranul imobil al telefonului sperand ca am primit un sms in cele 2 secunde cat nu am fost atenta. Astept la fel cum am asteptat aseara, stiind ca nu va venii dar, sperand ca din clipa in clipa iti voi auzi loviturile in usa. Am ramas singura, eu cu gandurile mele ce mi-au distrus inima, putin cate putin, cu fiecare ora se zdrentuia si se dispersa pana cand nici macar lacrimile nu au mai cazut. Am ramasa eu, eu aia rece si indiferenta care stie doar sa atace, care nu stie ce inseamna intelegerea sau a ingadui. Imi plange sufletul in mine dar eu rad si iti spun ca nu vreau sa mai aud de tine. 
                M-ai ranit cum nimeni nu a facut-o pana acum doar pentru ca te-am primit in viata mea, am daramat zidul ce ma proteja si te-am acceptat in intimitatea mea. Am crezut in tine mai mult decat in mine iar azi nici macar nu pot sa respir fara tine. M-ai facut dependenta de tine si m-ai abandonat pe o strada pusie pe timp de ploaie. Noroc cu ploaia ca imi ascundea lacrimile de trecatori. Ma doare intreg corpul si sunt amortita de atata amar. Ai ales sa pleci si indiferent de ce am facut ca sa te opresc ti-ai continuat drunul pe care eu nu am acces. Sunt ranita, coplesita si rapusa. Nu am pentru ce sa lupt si nu mai pot. Totul tine de tine si urasc cand nu pot face ceva... Cu toate astea te iubesc si inca te astept




                 

In doi

                          Azi dimineata m-am trezit cu sentimentul ca am tot. Vibratiile telefonului m-au anuntat ca a inceput o noua zi, o noua zi plina de speranta, incredere, siguranta si cel mai importan iubire. Am inceput sa citesc mesajul de la el si chiar daca era la mii de km distanta l-am simtit cum se baga in pat langa mine si cum ma lua in brate. Acest lucru ma face zi de zi sa realizez cat de mult il iubesc. Azi stiu mai bine decat ieri ca fara el as fi incompleta.

                  Imi amintesc superoritatea din ochii lui din ziua in care ne-am cunoscut, imi amintesc cum ma privea, plin de el, arogant, ca si cant toata lumea e a lui si cine sunt eu sa ma deranjeze atitudinea lui. Azi vad doar iubire in ochii lui "albastri".

                  Langa el am invtat ce inseama libertatea. Sunt dependenta de el dar libera. Acum chiar pot face tot ce vreau pentru ca stiu ca el ma va sustine. Imi doream dimineti in 2, acum nu mai vreau nimic pentru ca am totul in bratele lui. E sufletul si viata mea iar fiecare zi ce trece, fiecare lucru pe care il descopar la el ma face sa il iubesc mai mult. Azi am realizat ca nu stiam ce inseama sa iubesc pana ieri si stiu ca maine imi voi da seama ca nici azi nu am stiut. Chiar daca sunt departe acum de el maine dimineata cand ma voi trezii il voi simtii din nou in patul meu iar parfumul lui ma va invada facandu-ma sa il simt si mai aproape. Azi am aflat ce vreau. E tot ce imi doresc.

           

Imi e dor

                Ai simtit vreodata ca ti-e asa de dor de cineva incat ai fi in stare sa il scoti din vise pentru a-l imbratisa? Te-a durut vreodata intreg corpul deoarece nu mai suporta dorul de o anumita persoana?

Dorul e un sentiment comun, mult prea des folosit de unii in zilele noastre. Ne e dor de o anumita mancare, de un anumit gust, ne e dor de o anumita activitate, ne e dor de un loc. Si daca irosim cuvantul dor pe atat de multe alte cuvinte reci, cum mai ramane cu acel sentiment, acel fior care iti e strigat de fiecare celula din corp? Sa o numim dorinta? Dar cum sa fie dorinta ceva ce e mai presus de verbul „a dori”, ceva ce a ajuns o nevoie, asa cum apa e o necesitate.

                Sa nu numim capriciu sau obsesie ceva ce ne tine treji nopti intregi, ceva care ne face sa ne simtim incompleti... Daca e un simplu capriciu de ce nu putem gasi altul pentru a uita de acesta? Nu e dorinta, capriciu sau obsesie... E ceva ce te bantuie la fiece ora din zi sau din noapte, ceva ce iti tine loc de hrana si apa, ceva ce te fascineaza ata de tare incat ti-e frica sa inchizi ochii ca sa nu ii pierzi nici un mintu din farmec.

                 Multi arunca vorbe in vant despre dor la orice pas. Spun oricarei persoana „mi-e dor”, dar au oare ei habar ce inseamna sa iti fie dor de cineva? A-ti fi dor inseamna a te lasa purtat pe aripile vantului pentru a ajunge in gandul lui...A te inveli in fiecare seara cu umbra inimii lui...A asculta ciripitul pasarilor cu speranta ca iti aduc un mesaj de la el...A te uita in oglinda si a vedea chipul lui...A ii simti bratele inconjurandu-te atunci cand iti e frig...A ii auzi vocea in cea mai mare aglomeratie...A ii simti gustul sarutului in toti porii pielii tale...Si toate astea de la sute de kilometri distanta. Se va gasi oare vreun leac pentru dor in absenta persoanei dorite? Nu, dar desigur putem incerca fel de fel de metode care ne amagesc ca ar putea da rezultate. 

                 Incepi prin a-i nega si ignora existenta. Ne putem preface ca e ireal. Dar nu pentru mult timp. Amintirile ies la iveala. Te simti din ce in ce mai gol, mai pustiit. Ceva nu e in ordine. Ceva lipseste. Invelisul incepe sa se crape, sufletul tau incepe sa iasa din colivia in care l-ai inchis. Incepe sa ii simta si mai tare lipsa. Numele lui iti apare din nou pe buze. E parte din tine si asta nu mai poti ignora. Incetul cu incetul globul de minciuni dispare ca fumul de tigara...Doamne, cat iti e dor de el... Desigur, putem sa ne incarcam timpul cu mii de alte lucruri nesemnificative. Nu ne lasam nici macar o pauza pentru ca astfel am avea putin timp sa ne gandim la el. Asa ca preferam sa ne ingropam sufletul in realitatea cotidiana decat sa il lasam prada propriei realitati. Ne ghidam inima dupa legi universale decat sa ii dam libertatea sa aiba propriile legi, desi stim ca e doar o iluzie. Niciodata nu vom putea coordona simtirile inimii in totalitate. Dar noaptea ne tradeaza mereu. Noaptea stie prea bine ce ne dorim si ne ofera totul. Exact asa cum am vrea sa fie. Si dimineata te trezesti cu un zambet larg si fredonand un cantec vesel. Dar cand te uiti pe perna de langa tine nu e nimeni. E goala. Nu e nimeni in bucatarie care sa iti prepare micul dejun si apoi sa te trezeasca cu un sarut. Esti singur. Si te gandesti ce rost mai are toata epuizarea zilnica daca in final tot ajunge sa iti lipseasca atat de mult incat sa te doara. Dar o iei de la capat cu gandul ca poate azi o sa iti fie mai putin dor de el, desi stii ca fiecare zi ce trece nu face decat sa adanceasca urma lasata de el... Dar oare are vreun rost sa ii marturisesti? Oricum cinci cuvinte nu inseamna nimic. Nu pot masura intensitatea a ceea ce simti. Asta se vede doar in privirea ta... Dar el e prea departe. Atat de departe de tine si totusi atat de aproape de inima ta. Dar ce folos sa ii zici ceva? Daca primesti un raspuns sec? Ce te faci atunci? Te inchizi in tine, iti infranezi fiecare impuls de a-i spune, incerci sa iti domini instinctul...Nu vrei sa fii slaba. Cu atat mai putin sa ii pari lui slaba. Si rezisti...Rezisti...Rezisti...Dar in miezul noptii te trezesti cu telefonul in mana. Ii scrii mesaj. Astepti cu nerabdare raspunsul lui. Suna telefonul. O prietena. Inchizi repede. Mai suna o data. Nici de data asta nu e el. Primesti in sfarsit un mesaj scris in graba: „noapte buna!”. Te infurii. Iti juri ca nu o sa mai vorbesti cu el. Te certi pe tine insati pentru acel moment. Dar iti dai seama ca nu are nici un rost. Asta nu o sa te faca sa ii simti lipsa mai putin. Nimic nu te va face sa ii simti lipsa mai putin. Poate doar uitarea lui. Dar cum sa uiti ceva ce nu poate fi uitat? Cineva ce e acolo in fiecare gura de aer, in fiecare silaba rostita, in fiecare fir de par. Te-ai resemnat demult la gandul ca nu il vei putea uita. Si Doamne nici nu vrei sa il uiti. Nici macar nu iti doresti cu adevarat sa scapi de dorul de el. Nu ai mai simtit niciodata in acest mod lipsa cuiva. Sunt momente in care iti doresti cu disperare sa ii auzi vocea fie si prin telefon. Ai o nevoie continuua sa il privesti in ochi. Sa ii simti respiratia. Si te trezesti intrebandu-te: Oare el simte la fel? Sau macar ii e vreun pic dor de tine? Stii bine ca da. Ii e. Poate in aceasi masura ca si tie. Dar ai nevoie de o confirmare. Ai nevoie de cateva cuvinte care stii bine cat de nesemnificative sunt. Dar ai nevoie de ele. Chiar daca sufletul tau stie ca si el are nevoie de tine. Si te intrebi. De ce e nevoie de atata dor? De atata suflet insangerat? De ce nu puteati fi unul langa celalalt? De ce nu ai putea sa te bucuri de prezenta lui zilnica? De ce nu ai putea fi langa el si numai sa ii dai o palma cand te enerveaza si el sa iti fure un sarut? Dar poate e mai bine asa. Poate daca ati fi avut o sansa nu ai fi facut decat sa ii dai cu piciorul. Poate nu ai fi fost asa cum crede el. Poate nu ai fi fost suficient de buna pentru el. Poate nu ai fi fost in stare sa il faci fericit. Si te macina atat de mult gandul ca nu poti afla.

                 Nu iti ramane decat o intrebare care te chinuie. Te tortureaza. Oare si el simte la fel? Of...Daca ai putea sa te uiti in ochii lui si sa ii citesti sufletul...

Intre noi, doar marea

                           In urma cu un an iti povesteam despre romanul pe care vroiam sa il scriu. Iti trimiteam ce scriam imediat cum terminam si asteptam cu sufletul la gura sa iti aflu parerea. Stiam ca indiferent de ce scriam tu ma vei lauda si vei fi mandru de mine. Cand ai plecat m-am oprit din scris pentru ca acest lucru nu ma mai facea fericita. Azi am vrut sa fac ceva pentru mine asa ca m-am gandit sa pictez. Cand am ridica capacul cutiei in care aveam lucrurile ce imi trebuiau am simtit instant parfumul tau. Am ras amar amintindu-mi ca in urma cu cateva saptamani iti gasisem scrisoare printre facturi si ti-am dat acel mesaj..."Nu stiu de ce dar m-a durut atat de tare faptul k ti-am simtit parfumul in timp ce reciteam acele randuri. Te-am simtit atat de aproape si de departe de mine. Am realizat ca imi e dor de noi. Imi e dor sa ma minti frumos si eu sa cred in cuvintele tale, imi e dor sa te simt, imi e dor sa ma joc in parul tau, imi e dor de acele discutii fara sfarsit pe care doar noi le intelegeam, imi e dor de intrebari de genul "de ce cad frunzele iarna" sau " unde se duc mustele cand e frig" imi e dor sa stiu ca te gandesti la mine, imi e dor sa ma gandesc la tine." Iti amintesti de acest mesaj? Si cum stiam cat de rau ma va durea sa recitesc cele scrise de tine mi-am spus sa citesc altceva, asa ca am cautat un caiet roz cu buline albastre. Pe prima pagiana sta mare, scris "My book, Intre noi...doar mare". In urma cu un an am descoperit ca intre noi e marea, azi stiu ca nici macar ea nu mai e. 

Ochii mei

                        

                         Iti amintesti cand imi spuneai ca il vei distruge pe ala care imi va face ochii sa planga? Azi ochii mei plang din cauza ta, plang deoarece inima nu intelege atitudinea ta. As vrea sa stiu de ce te porti asa? Ti-am promis ca iti las timp sa te gandesti si numar zilele ramase in asteptarea raspunsului tau. Inima spera sa fie cel dorit de ea dar mintea mea e sigura ca alegerea e facuta si ca aceasta noua sansa ti-a fost data pentru mine, nicidecum pentru tine. Imi e greu sa renunt la ideea de noi cand tu esti tot ce vreu. 

                        Stiu ca ma iubesti, dar mai stiu ca nu crezi ca sunt buna pentru tine. Sunt prea mica, prea copila, prea rasfatata, prea independenta. Stiu ca iti e frica sa renunti la ce ai pentru mine si asta nu pentru ca inima ta nu te lasa, din simplu motiv ca te gandesti la prea multe. 

                        E ceva atat de personal intre noi... de exemplu stiu ca orice om s-ar fi enervat teribil daca toata noaptea ar fi primit meseaje din 5 in 5 minute dar stiu (sau cel putin sper) ca tu ai ras lafiecare sms primit. Stiu ca iti place sa citesti ce scriu, la fel cum si mie imi place sa iti citesc poeziile. Apropo de asta, le recitesc aproape seara de seara si ma gandesc daca toate sentimentele exprimate in acele versuri sunt reale sau doar imaginatia ta bogata. Mereu ti-am spus ca fara mine esti doar un tip banal, dar presupun ca stii ca cu sau fara mine tot un geniu esti, in schimb eu fara tine ingerule chiar sunt decat eu.             

Adevarul

                 

               Azi stateam si ma gandeam cat de indiferenta sunt. Sper ca esti mandru de mine, am reusit sa inchid in mine sentimentele pentru tine si sa gandesc totul la rece. Acum iti e frica, nu ma mai poti manipula, nu ma mai poti controla, nu ma ai cu nimic la mana si nu esti obisnuit cu astfel de situatii. Adori sa detii controlul, sa fi cel ce da tonul muzicii, papusarul... Mi-ai dat lectii despre viata, facandu-ma sa cred ca esti cea mai speciala persoana din viata mea. Te-am admirat ani la rand crezand ca esti perfect si mi-am dorit sa fiu ca tine. Am vrut doar sa fi mandru de mine si am facut tot ce am putut ca sa nu te dezamagesc niciodata. Stiu ca nu crezi in mine, nu ma vezi printre cei invingatori dar gandeste-te ca te-am copiat, am invatat de la tine tot ce se putea invata iar ce am furat de la altii am testat pe tine. Poate nu voi fi printre invingatori dar voi fi mereu singura persoana pe care nu o poti controla, ti-ai pierdut avantajele in fata mea iar acum iti e frica de reactiile mele. Iti e frica sa imi povestesti despre problemele tale care sunt ale noastre pentru ca voi avea mereu ceva de spus, incerci sa ma izolezi intr-o lume roz unde tu esti acelasi om de acum cativa ani. Adevarul doare, dar prefer sa ma doara decat sa fiu mintita. Felicitarile mele, ai reusit sa ma transforim in ce urasc cel mai mult azi, in tine. Sper sa te doar si pe tine la fel de tare cat m-a durut si pe mine cand ti-am vazut adevarata fata. Sper sa te doara ca ai pierdut iubirea mea.

Vreau

                         Pentru ca visele mele se implinesc atunci cand zambesc rad si incep sa imi pun dorinte. Ce vreau? Ce imi doresc? La ce visez?

                  In primul rand vreau sa fiu eu si imi promit mie ca voi fi doar eu, fara masca, fara zambete false, cu lacrimi pe obraz daca e nevoie. De azi nu voi mai iubii pentru ca trebuie, va voi iubii doar pentru ca vreau, voi fi draguta doar atunci cand simt si doar cu persoanele pe care le plac, iar daca nu am chef de voi nu voi mai raspunde la telefon chiar daca TREBUIE.
                  Vreau sa ii simt atingerile pe pielea mea fina, vreau sa il rasfat pana uita de problemele zilnice, vreau sa simt cum samgele fierbe in noi si cum bataile inimilor noastre devin tot mai dese pana cand incepem sa ne linistim. Vreau sa vorbim despre tot felul de prostii si vreau sa visam impreuna in timp ce eu ma joc in parul lui iar el ma ti strans in brate si asta pana adormim. Vreau sa il trezesc in mirosul de cafea proaspat facut si vreau chiar daca nu e pe gustul lui sa spuna ca e perfecta. Vreau sa se chinuie sa para politicos in timp ce eu vin razand cu un espresso lung, fara zahar si fara lapte. Stiu ca cescuta ce i-o voi oferii ii va face ziua mai buna. Vreau sa ne tachinam in timp ce ne imbracam, vreau sa imi spuna ca m-am ingrasat daca e cazul dar, vreau sa nu uite sa adauge ca ma iubeste. Vreau ca atunci cand isi aminteste de mine pe parcursul zilei sa imi trimita un SMS si as vrea sa uite de orgoliul lui uneori. Vreau sa nu imi raspunda la toate mesajele si apelurile mele chiar daca asta ma face nervoasa si agitata, il voi iubii mai mult asa. Vreau ca atunci cand se baga in patul alteia sa nu se gandeasca la mine, vreau sa nu se simta vinovat pentru nimic din ceea ce face si chiar daca vreau sa ii spun ca totul va fi bine nu ii pot promite ca asa va fi.
                  Vreau ca atunci cand nu e el sa am viata mea, vreau sa fiu Andra, nicidecum iubita lui. Vreau sa fiu o femeie independenta, plina de dorinta, pasiune si mai ales feminitate. Vreau sa fiu slaba si puternica, vreau sa plang la filme, vreau sa citesc in timpul liber, vreau sa stiu cat mai multe si sa ajung la litera Z a dex-ului. Vreau sa fiu asa cum ai mei viseaza, vreau sa fiu cum papa m-a invatat, vreau sa fiu femeia perfecta, vreau sa fiu a lui.        

Fara masca

                            Azi nu imi pot da seama daca cunt trista sau fericita. Totul doare in jurul meu dar, mai e si el, care printr-un simplu sms imi schimba starea. Sunt atat de fericita ca l-am gasit si atat de trista ca e El. 

                   M-am intors de cateva zile in Londra si m-am pus pe gandit. Trebuie sa analizez lucrurile la rece, sa imi dau seama de ce face acest lucru, de ce eu si de ce acum. Am multe intrebari pe care trebuie sa mi le pun si mai ales sa le gasesc raspunsul. De azi voi incerca sa uit de fluturasii din stomac si sa gandeszc logic, trebuie sa uit de iubire si sa fiu rationala. De azi voi incerca sa fiu rece si indiferenta, o femeie care nu imi seamana, macar pentru cateva ore, pana voi primi sms-ul lui ce ma va face iar sa visez la atingerile si sarutarile ce ma alinta in noptile ploioase.