Iti amintesti cand imi spuneai ca il vei distruge pe ala care imi va face ochii sa planga? Azi ochii mei plang din cauza ta, plang deoarece inima nu intelege atitudinea ta. As vrea sa stiu de ce te porti asa? Ti-am promis ca iti las timp sa te gandesti si numar zilele ramase in asteptarea raspunsului tau. Inima spera sa fie cel dorit de ea dar mintea mea e sigura ca alegerea e facuta si ca aceasta noua sansa ti-a fost data pentru mine, nicidecum pentru tine. Imi e greu sa renunt la ideea de noi cand tu esti tot ce vreu.
Stiu ca ma iubesti, dar mai stiu ca nu crezi ca sunt buna pentru tine. Sunt prea mica, prea copila, prea rasfatata, prea independenta. Stiu ca iti e frica sa renunti la ce ai pentru mine si asta nu pentru ca inima ta nu te lasa, din simplu motiv ca te gandesti la prea multe.
E ceva atat de personal intre noi... de exemplu stiu ca orice om s-ar fi enervat teribil daca toata noaptea ar fi primit meseaje din 5 in 5 minute dar stiu (sau cel putin sper) ca tu ai ras lafiecare sms primit. Stiu ca iti place sa citesti ce scriu, la fel cum si mie imi place sa iti citesc poeziile. Apropo de asta, le recitesc aproape seara de seara si ma gandesc daca toate sentimentele exprimate in acele versuri sunt reale sau doar imaginatia ta bogata. Mereu ti-am spus ca fara mine esti doar un tip banal, dar presupun ca stii ca cu sau fara mine tot un geniu esti, in schimb eu fara tine ingerule chiar sunt decat eu.
No comments:
Post a Comment