Nu ti-am spus niciodata cat de mult te iubesc, nu am crezut ca aceste doua cuvinte pot schimba ceva, nici macar acum nu sunt sigura de asta dar stiu ca mi-ar placea sa le aud. Imi amintesc ca mi-ai spus intr-o seara iti pare rau ca incerci sa ma alungi din viata ta dar o faci pentru ca ma iubesti si nu vrei sa suferi in caz ca voi pleca. Mi-ai povestit cum te simti singur si ca nimanui nu i-a pasat de tine iar acum cand ma vezi pe mine atat de afectata de comportamentul tau te doare. Erai ata de beat incat nu ti-ai amintit niciodata seara aia si nici eu nu am incercat sa o fac. Mi-a fost la fel de frica ca si tie, poate mai rau. Stiam ca ma vei uri daca ti-as fi spus ca te iubesc, nu aveai nevoie de lucruri siropoase si dasta ne era asa bine impreuna. Daca as fi rostit aceste doua cuvinte probabil ai fi fugit asa cum am facut eu, singura diferenta e ca tu nu ai facut-o intr-un moment de luciditate si m-am bazat ca te-ai lasat purtat de paharele de vin rosu.
De multe ori am vrut sa iti spun ce simt pentru tine si mereu am crezut ca voi fi patetica, acum realizez ca as fi fost puternica, as fi putut sa imi infrunt sentimentele si sa spun cu voce tare ce simt. Am preferat sa fiu lasa, sa ma ascund si sa iti demonstrez. Poate faptele mele ti-au aratat contrariul dar ce mai conteaza acum? E totul dat uitarii!
No comments:
Post a Comment