De ce???

                       De ce apari abia acum in viata mea si imi ceri explicatii cand trebuia sa faci asta acum 6 luni? De ce iti place sa ma vezi plangand? De ce nu ma lasi sa uit de tine? De ce vrei sa fi o parte din viata mea? 
               Nimeni nu imi va raspunde la intrebari, mai ales tu, care fugi cand vine vorba de o discutie serioasa, te sperii si fugi cand auzi cuvintele " Te-am iubit". Te-am iubit mai mult decat orice pe lumea asta si m-ai prins cu garda jos si ai lovit. Da, nu am stiut cum e sa pierzi, mai ales iubirea. Am fost mereu cea care a renuntat pentru ca nu mai iubeam, cu tine a fost altfel. Am plecat pentru ca mi-ai ranit orgoliul si dupa un timp am inteles ca te iubeam atat de mult incat puteam renunta la orgoliul meu iar cand ti-am spus asta aveai reconstruit ultimul nivel al ziudului ce a fost mereu intre noi. Nu am putut vedea nimic pe fata ta, era ca si cum nu as fi existat. Am plecat spunandu-mi ca vom fi impreuna pana la sfarsitul verii si am facut tot ce se putea.
               Vara s-a terminat iar lucru pe care tu nu l-ai inteles e ca pot sa mor de dorul tau dar nu te voi mai iubii niciodata. Iti e frica sa vorbesti cu mine, simt asta. Esti capabil sa porti doar o discutie la misto. Te vreau in viata mea doar ca prieten pentru vremurile frumase, dar cum putem fi prieteni cand nu putem vorbii despre ce a fost? Alta intrebare fara raspuns...