Ganduri...

               Am crezut ca sunt o persoana destul de realista pana azi cand am vazut cata naivitate sta in mine. imi amintesc cat de tare plangeam anul trecut pe vremea asta doar pentru ca tu ma iubeai mai mult decat o faceam eu. Chiar daca printre suspine iti spuneam acest lucru tu ma tineai in brate strans de tot si ma minteai ca va fi bine. Am admirat puterea ta, eu pur si simplu as fi plecat, tu ai ramas... mi-ai sters lacrimile si m-ai facut sa cred in noi. De fiecare data cand aveam dubii ai fost langa mine si m-ai alimentat cu trairile si sentimentele tale. Mi-ai dat impresia ca ma iubesti asa cum nu am mai fost iubita. In mai putin de 2 luni ne-am cunoscut, ne-am indragostit, ne-am iubit si ne-am despartit. Ce am trait in doi a fost magic dar magia s-a evaporat facandu-ne sa uitam cat de mult ne vrem. A trecut un an de cand noi nu mai existam, am uitat de tine si tu de mine. Ne-am intersectat privirile intr-o seara in club, ti-am intors spatele prefacandu-ma ca nu te-am vazut, nu stiu daca ai simtit privirea mea, tot ce stiu e ca nici tu nu ai reactionat. Nu am procedat dupa educatia data dar sper sa intelegi, imi era imposibil sa te privesc in ochi. Dupa ai disparut iar. Ai aparut in urma cu cateva zile darorita unui SMS ce a ajuns la tine din pura intamplare si o mare gresala. Mi-ai raspuns, lucru care m-a uimit. Dupa ultima discutie nu credeam ca ne vom mai vorbi. Am fost rece si indiferenta dar nu pentru ca nu mi-a facut placere sa impart cuvinte cu tine, pur si simplu dormeam... Mi-ar fi placut sa aflu mai multe despre tine, depre ce ai facut in ultima perioada, as fi vrut sa iti spun ca mi-a fost dor, dar adevarul este ca nu stiu ce am fi avut sa ne spunem, mi-ar fi placut sa aflu totusi. e atat de ciudat cum in urma cu un an insemani atat de mult pentru mine iar azi tot ce ne putem spune "buna!"urmat de o pauza infinita.

             "I thing when it's all over it just comes back in flaskes, you know? It is like a kaleidoscope of memories, it just all come back but, he never does. I tkink part of me knew the second I saw him that this would happen. It's not really anything he said or anything he did, it was the feeling that came along with it and the crazy thing is I don't know if I'm ever gonna feel that way again but, I dont know if I should. I knew his world moved too fast burned too bright but I just thought, how can the devil be pulling you toward someone who looks so much like an angel when he smiles at you? Maybe he knew that when he saw me. Ihuess I just lost my balance. I think that the woest part of it all wasn't losing him, it was losing me. I don't know if you know who you are until you lose who you are."

Oglinda

                        In fata mea sta un chip cu ochi cafea cu lapte, inconjurati de gene lungi si rimelate usor. Buzele sunt de un roz pal, inca nu au fost acoperite de rosul aprins al rujului. In jurul fetei se lasa usor bucle negre ce curg pana in dreptul sanilor acoperindu-le goliciunea. Imi zambeste superior, facanda-ma sa ma infior de nonsalanta ca care isi expune formele pline. In fata mea sta o femeie frumoasa, gratioasa, plina de fiminitate si incredere in propriile forte. Clipesc, iar ea clipeste o data cu mine. O tintuiesc cu privirea si ma chinui sa nu cedez in fata ei. La fel de galanta pana acum, imi mentine privirea. Am clipit! Deschid cu frica ochii, incercand parca sa evit satisfactia ei. Inca ma priveste. O cunosc atat de bine, dar nu mai stiu cine e. Femeia din fata mea sunt eu. Eu cea care ies zi de zi pe usa apartamentului. In fata mea sta o imagine aranjata cu multa rabdare, e un recipient in care sta un copil, copilul din ochii lui. Imi doresc ca femeia din oglinda sa dispara si sa ma ridic din locul unde stau pitita. Am stat atat de mult ascunsa, incat nu mai stiu sa fiu eu, imi e dor de mine si cred ca asta e si motivul dorului de tine.

                        Imi e dor sa vad fata aceea naiva si inocenta din ochii tai, imi e dor sa o iubeasca cineva pentru ceea ce e , imi lipsesc saruturile pline de sentimente contradictorii, imi e greu sa uit speranta pe care o aveam cand iti spuneam adio, imi e dor sa ma alinti in versuri, imi e dor sa cred in iubire, destin si suflete pereche, imi e greu sa renunt la noi, chiar si la ideea de noi, imi e dor sa alerg postarita pentru a-ti citi scrisorile, imi e dor de conversatii doar de noi intelese, imi e dor de lectii de cultura generala, imi e imposibil sa renunta la “ Te voi iubi mereu” . “Imi e dor de tot si astept sa vii!“