Wednesday, 24 October 2012

Dupa miezul noptii











                  Azi mi-am amintit de tine. Nu de baiatul acela dulce ce imi spunea pe un biletel in trafic ca ma iubeste, ci de barbatul pe care nu ai vrut sa il vad. Mereu am stiut ca e ceva cu tine, pareai inocent dar diabolic, te comportai extraordinar dar vedeam in ochii tai cruzimea. Ochii tai m-au facut sa te vreau, intunericul pe care il camuflai in spatele zambetului copilaresc, puterea ta de a masca trecutul implacabil. Am vrut sa te vad pe tine, nu personajul de zi cu zi si am facut tot ce puteam face doar ca sa te enervez, sa te fac sa cedezi presiunii. Nu am reusit, m-ai iubit asa cum eram, fara sa stii k eu vroiam sa vad actorul. 
           Am reusit sa te fac sa clachezi intr-o seara, ma rugai sa incetez, sa ma calmez si sa nu te mai enervez pentru ca nu te mai puteai controla. Te vedeam cum te luptai cu tine, tremurai sub cuvintele mele si ai fi vrut sa reactionezi dar te-ai abtinut, mi-a placut sa te vad suferind si placandu-ti in acelasi timp. Erai speriat si credeai ca nu te voi mai iubi, ca imi va fi frica de tine si voi fugi. Ai gresit atat de mult ingerule, in clipa in care ti-ai pierdut mintiile si ai infipt mana in gatul meu aruncandu-ma peste canapelele din fata ale masinii, te-am iubit cu adevarat. Am vazut cum te-ai calmat uitandu-te in ochii mei, ti-ai gasit alinarea. As minti daca as spune ca nu mi-a fost frica, as fi fugit si m-as mai fi intors doar ca nu puteam scapa de mana ta. Cand te-am vazut cat e repede te-ai calmat si cat de trista a fost privirea ta am realizat ca nu pot fugi, eram mult prea atrasa de actorul meu. Nu am fost multumita cu secunda ta de rabufnire, vroiam mai mult dar tu mi-ai aratat cat de puternic esti. Am spus cuvinte dure in seara aceea doar ca eu sa te vad, stiu cat te-au durut si mai stiu ca as face-o iar si iar daca ar fi cazul. 
           Azi mi-am amintit de tine fara masca, azi mi-a fost dor de felul in care ne-am iubit in acea seara, azi as fi vrut sa te fac sa fi tu.

Friday, 19 October 2012

Noaptea tarziu












               Azi am simtit nevoia sa am grija de mine. Mi-am incretit cu atentie fiecare suvita de par, mi-am inmuiat corpul in uleiul cu parfum de trandafiri pe care l-am amplificat prin puternicul parfum, mi-am aranjat fiecare geana, rujul rosu mi-a conturat buzele, am ales cu mare atentie o rochie de culoarea abanosului pe care am asortat-o cu pantofii proaspat primiti cadou si am plecat. Unde nici eu nu stiu. M-am plimbat ore in sir aratand ca si cum as avea o intalnire prin micul oras. Le-as fi zambit tuturor doar ca nopate face ca orasul sa fie pustiu. Imi place sa merg ca o fantoma printre cladirile inalte, pe stradute inguste, sa vad ce nu ar trebuii vazut. Ma linisteste cand sunt doar eu si intregul oras. Imi dau seama ca nu sunt singura ce duce lipsa de locuitori. In seara asta am simtit ceva mult mai intens decat pana acum, nici macr ploaia nu m-a intors din drum. Am pasit dreapta, un picior in fata celuilalt si ecoul tocurilor inalte. Nimic nu mi-a atras atentia de la lacrimile mele. Am fost captiva intr-un spatiu intuecat si ud unde doar eu exist, nimic si nimeni altcineva. Doar iubirea lui ma gasea aici si doar ea era capabila sa ma faca sa ma intorc. Azi nici macr ea nu m-a cautat!